One of a kind

Toţi cei care stau sau au stat vreodată în cămin ştiu ce înseamnă să ai viaţa în valize. Când "spaţiul personal" se rezumă la un pat, un dulap în care nu încap deodată hainele "de vară" şi "de iarnă", un raft în dulapul de vase, un raft în frigider, un raft pe etajera de cărţi şi o jumătate de masă, trebuie să te gândeşti bine ce lucruri iei cu tine.

Aşa se face că majoritatea locatarilor unei camere de cămin aduc la începutul anului câte o bucată (maxim două!) din fiecare lucru necesar, mai ales când e vorba de vase. Dacă din patru oameni fiecare vine cu o farfurie, un castron de supă, un set de tacâmuri, etc, per total se formează o colecţie pestriţă de ustensile de bucătărie de forme, mărimi şi culori diferite. Sincer, cred că imaginea unui astfel de dulap de vase este emblema perfectă a vieţii de cămin şi-mi pare rău acum că nu mi-a venit niciodată să fotografiez unul...

Dar să nu deviem prea mult, căci (de necrezut cum ar fi) acest post vrea să aibă şi un subiect. Şi anume... cănile! Nu se poate să fii student, să stai în camin şi să n-ai măcar o cană! E mai rezistentă şi mai versatilă decât un pahar, poţi să pui în ea multă cafea în sesiune, dar şi-un vin fiert sau o bere la chefuri (după sezon). Poate să te reprezinte în haosul căminist, să-ţi ţină locul ocupat în sala de lectură şi câte şi mai câte. Pe lângă asta, cănile sunt singurele care fac excepţie de la regula un obiect din fiecare tip - că doar trebuie să ai ceva din care să-ţi serveşti şi prietenii veniţi în vizită cu "un păhărel" de ceva. Morala? Unui student nu-i strică niciodată o cană în plus, deci îşi va cumpăra şi / sau va primi destule... Multe dintre ele nu vor supravieţui vieţii de cămin, ci vor fi uitate pe coridoare în chip de scrumieră, aruncate pe fereastră când pierde România la fotbal (da, "pe vremea mea" nu era un lucru aşa la ordinea zilei să piardă România la fotbal :) ), dăruite acelei persoane speciale ş.a.m.d.

Iar cele care rămân vor popula dulapurile din bucătăria fostului căminist, acum chiriaş sau proprietar. Dar vor fi rămâne aceeaşi adunătură ciudată de forme, culori şi mărimi, cam ca în imaginea de mai jos:

Asta e o parte din colecţia mea de căni, din care fiecare-mi aminteşte de un an de şcoală sau de vreun eveniment (recunosc, unele-s primite după ce-am terminat cu studenţia şi căminul). De la stânga la dreapta, avem aşa: cană cu flori galbene, cumpărată din Sighişoara, la primul meu festival medieval ca domniţă de Sibiu; cană cu motive populare, cadou de la ai mei părinţi de la Târgul Olarilor (Sibienii ştiu); cană roşie, din Carrefour, al doilea an de Regie; cană neagră, cadou de la firmă, Radu i-a rupt toarta; cană cu pisică, "se bea cafea din ea, mai ales dimineaţa" de la my little brother, de ziua mea, anul trei de Regie (cred), cană galbenă, cumpărată... de undeva... în primul an de Regie; întoarsă cu fundul în sus, prima mea cană de cămin, din anul 1 de la Cluj, Observator, pe vremea când maică-mea credea că doar atâta cafea beau eu pe zi :); cana Milka,  undeva în preajma Crăciunului, de la aceeaşi mamă abia menţionată; şi în fine, cana de tablă e a lui Radu (să nu se simtă neglijat).

Încă un detaliu amuzant...după tei ani jumate de când nu mai stau în camin, abia acum câteva luni mi-am cumpărat un set de 6 pahare (toate la fel, vă daţi seama!?).

Şi pentru că am primit-o după ce am făcut poza de mai sus, vă mai arăt o cana: cana cu Jean, ca să nu-l uit vreodată pe cel care-mi pozează mereu cu atâta graţie şi naturaleţe (adică el)

I'm a Barbie girl, in a Barbie wooorld!

Azi dimineaţă am primit de la colegul meu Alex o ştire care m-a distrat atât de tare, încât simt nevoia s-o arăt lumii - a apărut Software Engineer Barbie! [Să vă uitaţi neapărat la pozele din articol, ele fac totul]

Pare-se că e a 126-a carieră pentru păpuşa Barbie, şi a fost votată chiar de "utilizatori". Deci avem Barbie cu laptopul (roz!) sub braţ, telefonul mobil (tot roz!) la purtător, şi handsfree wireless în ureche... şi mai zic ăştia din articol că pe laptopul ei rulează Linux, dar nu-mi dau seama de unde s-au prins de asta. Mai că-mi vine să mă apuc de jucat cu păpuşile (că tot nu prea aveam eu asemenea preocupări când eram mică). Dar până una-alta, mă gândesc să-mi fac un tricou cu secvenţe binare şi numele meu scris din taste, că am văzut undeva că e şic! Ce ziceţi, fetelor inginer, ne facem uniformă? :)

Cu ce mă lupt eu într-o minunată zi de luni...

Din procesul nostru de build...


comanda:
rcp -n passwd -av  W:\IxChariot7.10_SP1\common\gencode\msg*.h user@build-machine:/home/user/build.iorlandea/code


răspuns:
Where are you?


Evident, doar de pe calculatorul meu apare eroarea. De pe alte calculatoare se poate face build de Linux. Evident, cei care folosesc aceste alte calculatoare nu trebuie să facă build de Linux. 
Eu însă, da! Şi (din nou evident), eroarea nu e una straight forward, ci un caz destul de rar întâlnit. Evident, trebuie să rezolv asta ca să-mi pot face treaba...
I think I'm in RCP hell! Save me!?


PS: Am rezolvat build-ul, dar nu ştim cum... Poate s-a rezolvat singur, poate e ceva ce-am făcut noi, sau poate pur şi simplu e o chestie de alinierea planetelor. Oricum ar fi, a fost o zi de luni oribilă!

După how-to-web

Am auzit azi la how-to-web că list-posturile sunt vedete în lumea blogging (pen'că sunt uşor de citit şi digerat în era asta a vitezei în care ne aflăm), aşa că am să fac şi eu un rezumat al conferinţei How to Web, la care am avut azi plăcerea să particip.

Întâi şi-ntâi trebuie să spun că am fost plăcut surprinsă de organizare şi de conferinţă în general. Subiectele atinse au fost interesante, prezentările la fel (marea majoritate), iar partea logistică a funcţionat fără probleme vizibile participanţilor. Toate astea m-au făcut să rezist prin maratonul de 10 ore de stat prin Poli şi împrejurimi şi cele 12 prezentări acoperind o mare varietate de teme. Despre prezentări vreau să vorbesc, pe scurt, în cele ce urmează.

1. Semantic Web (Vladimir Oane)
- subiect foarte interesant, chiar m-a pus pe gânduri vis-a-vis de "ecosistemele API" pe care diversele proiecte online le creează pentru interacţiunea şi integrarea cu alţi jucători din domeniu.
- mi s-a părut că Vladimir era cam stresat sau grăbit, sau... ceva, pentru că discursul lui nu m-a prins foarte tare. Iar ponderea mare de cuvinte şi expresii în engleză mi-a lăsat un gust amar.

2. Web techs (reprezentanţi Adobe şi Microsoft)
- discuţia avea potenţial, dar n-am rămas cu mare lucru din ea. Tipul de la Microsoft avea ceva mai multă carismă (deşi în sală erau unii pregătiţi să-l "linşeze" :P). Din păcate era cam gălăgie în sală şi s-a şi auzit foarte prost pâna în partea a doua a sălii, unde eram şi eu.

3. Ce înseamnă succesul (Dragoş Roua, Octav Druţă, George Lemnaru)
- din nou o discuţie, ceva mai interesantă decât precedenta, dar cu aceleaşi probleme legate de "sonor".
- am aflat un rezumat despre cum să faci bani cu un site / blog: donaţii, promovare produse, programe de afiliere, cursuri
- şi cum se începe un business cu cei trei F - Friends, Family, Fools. Amuzant dar cu un sâmbure de adevăr.

4. User experience design (Maximilian Marele)
- iarăşi un subiect extrem de interesant, cu aplicabilitate la designul de interfeţe în general, nu doar la web
- mi-au plăcut recomandările de cărţi, dintre care de Don't Make me Think ştiu de ceva vreme (e pe un wish-list mental din categoria cărţi tehnice)
- Max a prezentat cu entuziasm şi pasiune, mi-a plăcut atitudinea lui.

5. Social media (Călin Fusu de la Neogen)
- personal mă interesa mai degrabă cum aş putea folosi eu un sistem de reţea socială pentru a-mi promova un proiect. Cum subiectul ăsta a fost tratat doar marginal, prezentarea nu m-a prins atât de tare.
- am apreciat atitudinea deschisa a lui Călin Fusu şi modul sincer şi franc de a răspunde la întrebări.

6. Cum începi un business de web (Vladimir Oane, Mihai Sava, Eugenia Cosinschi, Cristina Alexandru, Cristian Pascu)
- iarăşi o discuţie care avea potenţial, dar în care din cauza numărului mare de vorbitori ideile s-au cam repetat. Afirmaţiile interesante se puteau pierde în discuţia de fond dacă nu erai atent.
- de reţinut: ideile sunt overrated, e mai important să începi munca (Vladimir); solicită, acceptă şi ţine cont de feedback de la utilizatorii tăi (Mihai), dă dovada de dinamism şi flexibilitate.

7. Cloud computing (Andrei Dragomir)
- subiect interesant, îţi dă o idee despre viitorul hostingului şi puterea virtualizării, chiar dacă nu s-a putut intra în foarte multe detalii şi o prezentare ok.

8. Video management (Mihai Sava)
- cea mai mişto mi s-a părut ideea conform căreia poţi publica conţinut video interactiv. Ceva de genul, te uiţi la un film şi la un moment dat anumite produse din scenă sunt identificate ca fiind interactive; dacă faci click pe ele te poţi duce direct să le cumperi, în timp ce filmul tău te aşteaptă pus pe pauză. Intrigant... deşi un aşa stil de publicitate s-ar putea să mă enerveze la culme.

9. Despre antreprenoriat (Vlad Stan)
- deşi conţinutul prezentării nu a fost fenomenal, carisma şi stilul lui Vlad au făcut-o infinit mai interesantă.
- mi-a plăcut însă la nebunie afirmaţia legată de Trigwee: dacă toată lumea şi-ar publica visurile, am putea folosi Trigwee pentru a afla visurile omenirii. O viziune cu adevărat nobilă! (Oricum, m-a atras ca să visez cu ei)

10. Data mining pentru aplicaţii web (Paul Chiriţă)
- despre data mining ştiam destule de la şcoală, iar pe partea de web nu s-a vorbit despre ceea ce mă interesa pe mine. Prezentarea a fost despre urmărirea modului în care utilizatorul navighează printr-un anumit site (usage mining), în timp ce pe mine mă interesa tare mult analiza conţinutului relevant pentru un utilizator (content mining). Dar chiar şi aşa, am mai aflat câte ceva despre unelte de analiză (server-side) de care nu ştiam. Deci, interesant.

11. Multiplayer games (George Lemnaru)
- foarte interesantă partea despre cum concepi şi realizezi un produs. Despre discuţia cod vs documentaţie de design o să scriu într-un post viitor. Dacă m-ar atrage gamingul, aş încerca şi erepublik. Dar nu-s în publicul ţintă :)

12. eGovernment (Ciprian Dobre)
- am fost plăcut surprinsă să aflu despre noi proiecte de cercetare în desfăşurare la Poli (că "pe vremea mea" erau cam rare, sincer). Şi, vorba cuiva, la fel de plăcut surprinsă de faptul că un proiect în parteneriat (cu ASE şi Fraunhofer Fokus) a fost implementat la timp şi (spun ei) chiar funcţionează.
- prezentarea a fost cam lungă şi cam aridă (Poli style, din păcate)

Cum ziceam, per total conferinţa mi s-a părut un real succes, şi are potenţial de a deveni şi mai bună şi a se dezvolta interesant în viitor. Eu una am să mai merg, dacă voi mai avea ocazia. Până una alta, cred că organizatorii merită felicitări!

[Aş mai scrie, dar sunt cam terminată după trezirea matinală şi ziua plină. Plus că în Poli e la fel de frig cum îmi aminteam şi tare mi-e teamă că sunt pe care să răcesc...]

How-to-web

Văd că în ultima vreme Facultatea de Automatică şi Calculatoare (şi Politehnica în general) începe să semene din ce în ce mai mult cu ceea ce-mi imaginam eu că ar trebui să fie o comunitate academică. Mă refer acum mai ales la implicarea UPB în organizarea de concursuri, conferinţe şi întâlniri prin care viitorii absolvenţi au şansa de a vedea părţi ale domeniului pentru care se pregătesc diferite de cele strict legate de şcoală (teme, cursuri, proiecte). Evenimentele de genul ăsta sunt importante pentru că îţi pot da perspectivă, te pot ajuta să te gândeşti puţin mai departe de viitoarea sesiune şi, de ce nu, să-ţi dai seama ce fel de carieră din domeniul IT este potrivită pentru tine.

Despre ultimul exemplu de acest gen tocmai am aflat în această dimineaţă, şi întâmplarea face să fie un subiect care mă interesează. Este vorba de conferinţa How-to-web, care se auto-intitulează "prima conferinţă educaţională dedicată webului din România". Conferinţa va avea loc sâmbătă, 31 octombrie, în Facultatea de Automatică şi Calculatoare. Din ce-am văzut în agendă, participarea la conferinţa e atractivă din cel puţin două puncte de vedere:

1. Informaţii interesante şi de actualitate din domeniu - de la începerea unui business pe web până la social media sau eGovernment. De aici vine perspectiva de care vorbeam mai sus. Participarea la un dialog despre cele mai noi tehnologii şi dialogul de idei cu oameni care fac deja ceva în domeniu nu poate fi decât benefic, pentru că mi se pare că aşa apar ideile cu adevărat bune şi originale. Iar pentru tinerii profesionişti o astfel de conferinţă poate fi extrem de utilă, mai ales că orice firmă mică ştie că web-ul te poate ajuta enorm la început, aproape indiferent de domeniul de activitate.

2. Posibilitatea de networking. Discuţii mai mult sau mai puţin formale cu profesionişti şi colegi nu pot decât să avantajeze atât un student care se pregăteşte să-şi înceapă cariera, cât şi un profesionist care poate vrea să-şi promoveze propria afacere. Niciodată nu ştii pe cine vei întâlni şi cine ar putea avea nevoie de serviciile tale pe viitor.

În ceea ce mă priveşte, voi continua să merg la întâlniri şi conferinţe cât mai multe şi diverse, chiar din domenii care poate nu mă interesează la prima vedere. Cum spuneam, nu cred că e metodă mai bună de lărgirea orizontului personal şi profesional! Deci, ne vedem la How-to-web?