16 mai, 2008

Training "de oameni"

Radu zice că am nevoie de un training care să mă ajute să funcţionez în societate fără să mă consum. Se laudă că o să-mi explice el (cu imensa-i experienţă de viaţă - haha) cum e cu oamenii ăştia, că să nu mă mai enervez şi să-l toc toată ziua la cap cum că sunt supărată şi nervoasă pe toată lumea.

"Păcatul" meu principal când vine vorba de oameni e că mă aştept ca ei să reacţioneze într-o situaţie dată la fel cum aş reacţiona şi eu... Spre exemplu: dacă ştiu că în mod frecevent mă întâlnesc cu o persoană - la masă, sau la o bere sau la şcoală, nu contează - şi într-o zi mi se schimbă programul, reacţia mea este să anunţ persoana respectivă. Să-i spun măcar "astăzi a intervenit ceva şi nu ne putem vedea". Un "sper că e ok" sau "sper ca nu te superi" e opţional, dar drăguţ. De asta mă enervez când mi se trage clapa fără să fiu măcar anunţată. Mă simt ca şi cum persoanei respective nu-i pasă de mine nici cât negru sub unghie. Şi mă supăr, mă consum înauntru şi sunt irascibilă în relaţii cu alţii. Şi nu pot înţelege de ce altuia i se poate părea firesc să îşi schimbe planurile fără să anunţe şi nu se supără când alţii îi fac asta lui!

Degeaba mă chinui, nu pot pricepe de ce nu se poartă toată lumea ca mine. La nivel raţional ştiu că suntem toţi diferiţi, că unii sunt mai politicoşi decât alţii, că unii sunt mai preocupaţi de cei din jur decât alţii, că unii nu au tact şi nici nu-şi dau seama când supără pe cineva, etc. Şi cu toate astea, când vine vorba de situaţii concrete, mă supăr. Şi pe colegul care a uitat să-mi spună că se vede cu un prieten la masă, şi pe omul care îmi cere un lucru fără ca măcar să se intereseze dacă am timp să fac chestia respectivă, şi pe multe alte chestii... Şi chiar dacă ştiu că e vorba de o persoană care aşa e de obicei, tot mă afectează! Aaaah!

Zău aşa, încep să cred că Radu are dreptate... am nevoie de un training. Măcar cât să mă pot adapta la jdemiile de stiluri diferite de a interacţiona cu societatea şi să pot să trec peste nişte chestii fără să mă mai enervez.

Pentru că până la urmă sunt chestii mai importante pentru care să-ţi faci probleme, nu-i aşa?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu