Ce mod mai indicat de a incepe o zi lenesa de sambata decat o excursie la un salon de infrumusetare? E simplu: iti faci o programare si la ora stabilita te prezinti si te relaxezi... in limita posibilitatilor, ca deh, vorba cu "baba sufera la frumusete" n-a fost inventata degeaba. In orice caz, un lucru e sigur: intr-un asemenea paradis al femeilor poti afla multe lucruri noi, mai ales sambata dimineata cand lumea e relaxata si mai nimeni nu se grabeste la serviciu. De exemplu, azi am aflat ultimele noutati in materie de creme hidratante, am auzit una doua pareri despre cat de regizate sau neregizate sunt farsele lui Buzdugan si am ascultat fascinata povestile unei tinere educatoare, plus teorii pe marginea "cat curaj si cata responsabilitate iti trebuie ca sa faci un copil" - toate astea garnisite cu manichiura, tunsori, pensat si voie buna! Dupa numai 40 minute am plecat de-acolo mai bine dispusa si cu chef de plimbare.
Era si soare, recunosc, ba chiar as putea spune ca a fost una dintre cele mai insorite si frumoase zile din ultimele luni (drept urmare a fost si un leit-motiv in conversatii... stil englezesc! ;) ). Pe drum spre casa am vazut si primii pomi infloriti. Ce-i drept, era mai mult un fel de tufis mai mare, crescut la umbra unui plop inaaaalt, dar avea niste flori roz si mari de ti-era mai mare dragul sa te uiti la el. Si ca sa completez imaginea idilica, adaugati la ea soarele reflectat in Dambovita si familia fericita care s-a oprit din plimbare sa-l admire ca apoi sa plece mai departe tinandu-se de mana... mama, tata si baietelul! Deja suna a cadru de film american? Ok, o sa ma opresc...
Desi, urmatoarea activitate din agenda zilei a fost cam la fel de americana: am fost sa beau o cafea... la mall! M-ati prins, am fost acolo, la ultimul etaj, savurand un frappe cu vanilie in compania a doua gagici, povestind si privind de sus parcarea arhi-plina. Si da, recunosc, m-am simtit foarte bine! Printre marea de adolescenti de bani gata care isi afisau tinutele si accesoriile la mac (sau, cum spunea ica "noua generatie de obezi ai Romaniei"), printre femeile intolite si barbatii gelati, am gasit si noi loc de-o poveste, o barfa si un coltisor luminat. Desi n-a fost asa usor cum ar parea... parca intreg Bucurestiul se adunase la mall, manati de ziua frumoasa sau de obisnuinta (?) - restaurantele erau pline, prin magazine agitatie mare, scarile rulante aglomerate si peste toate, cupola cladirii impodobita cu flori uriase si palarii roz la fel de uriase. Trebuie sa recunosc ca, inainte de a urca la cafeaua sus amintita, am intrat cu ica intr-un magazin cu obiecte de pus prin casa, mai mult sau mai putin utile. Aveau insa un numitor comun: erau f f scumpe! Unele erau, totusi, interesante: un scaun in forma de ou decupat (cu totii am vazut de-astea pe la tv), rame foto din oglinzi, o serie de cutii de marimi diferite care incapeau una in alta, o "perdea" de pus la usa foarte rara si colorata (stil hippie, asa), veioze de forme ciudate si colorate, lumanari (de 20 RON) si tot asa. Mai e de mentionat magazinul (de cadouri cred) "piu piu design" - cei vizati stiu de ce!
Asa, continuand cu epopeea mea tipic citadina, din mall am tras o fuga pana in Carrefour si-am constatat cu aceasta ocazie ca nu tot orasul era la mall... mai degraba erau impartiti jumi-juma! M-am alaturat multimii care isi facea cumparaturile de weekend sau saptamanale, de data asta insotita de masculul din dotare si-am cumparat ce cumpara orice cuplu care coabiteaza... ingrediente pentru o ciorba, iaurturi pentru cerealele de mic dejun... in fine, in general mancare! Si aici, lume multa, mai pestrita de data asta: plaja de varsta mai larga, lume si bine si prost imbracata, lume calma si lume grabita, stresata - ce mai, o viermuiala dezorganizata pe care o salveaza doar cozile semi-civilizate dar lungi de la case.
Dupa o ora, cateva zeci de roni in minus si cateva pungi pline in plus am purces lipa-lipa spre casa... deja e seara? Uite asa trece ziua intr-un oras mare numit Bucuresti unde sunt tot atatea masini cati locuitori, daca nu cumva mai multe! Si cam asa a trecut si ziua mea, poate cu exceptia faptului ca seara mi-am petrecut-o ascultand muzica si savurand o bere... Mi-am amintit ca azi Elena a plecat spre tari straine (Drum bun si arata-le alora ce poti!) si m-am ofticat pentru ca ploaia nu a lasat sa se vada eclipsa de luna! Concluzia? Nu exista concluzie, doar o zi frumoasa de primavara...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu