Oboseală

Fizică şi psihică... De-aia care îţi provoacă greaţă şi irascibiliate, care te face anti-social până şi pentru oamenii care te în mod normal te suportă. Care duce la depresii şi te ţintuieşte în pat. Şi de care - culmea! - nu poţi să scapi dormind!

Între şcoala, muncă şi genunchi n-am apucat să mai fac nimic... Nu mi-am scris articolele pentru Becu', nu am mai scris nimic pe blog, n-am răspuns la comentarii... în curând o să-mi alung şi cei 2 cititori jumate. Sunt stoarsă ca o portocală din care se face praf concentrat. Şi vreau să pot dansa... Şi mi-a sunat în cap aceeaşi melodie...

Pourras-tu le faire I'm lost...
Pourras-tu le dire
Tu dois tout essayer I'm lost...
Tu dois devenir

Tu dois voir plus loin I'm lost...
Tu dois revenir
Egaré en chemin I'm lost...
Tu verras le pire

Pour trouver le sud I'm lost...
Sans perdre le Nord
Après les certitures I'm lost...
Au-delà des bords

I'm lost but I'm not stranded yet
I'm lost but I'm not stranded yet

Şi atâta... vreau să văd Taxi Driver pentru că în restaurantul unde mai măncăm din când în când e un afiş mişto de tot cu el, cu textul în italiană. Text care suna cam aşa: "In ogni strada si ogni citta di questo paese c'e un 'nessuno' che sogna di diventare 'qualcuno'. E un uomo solitario e dimenticato che deve disperatamente provare di essere vivo."

Cel puţin ultima parte mi se pare din când în când aşa de cunoscută...