Sunday, with love

Duminică. Toamnă. În camera noastră e întuneric. Şi dezordine. Pe birou, printre monitoare, tastaturi şi cabluri stau aţa dentară, un deodorant, un carneţel, o agrafă cu un dinte lipsă, ditamai pachetul de Coldrex (pentru muci şi răceală) şi o foarfecă. Pe fotolii şi scaune stau aruncate haine. Ale mele miros a fum şi a nopţi nedormite. Ale tale a parfum masculin. Prin cameră sunt trepiedele tale, sacoşa înca nedesfăcută de la ultimul weekend petrecut departe de Bucureşti. Şi cărţi peste tot pe lângă pat. Şi o sticlă de vin din Portugalia. Din bibliotecă ne zâmbesc ochelarii de soare, uitaţi acolo de când încă afară era cald. Acum e îngrozitor de frig. Şi plouă necontenit. Şi noi suntem răciţi. Vederea de la Londra îmi aminteşte că-i datorez cuiva 3 rânduri şi ceva mai multe gânduri. De clanţa uşii stau agăţate genţile mele: o poşetă neagră, o plasă de pânză din Berlin, una din Sibiu, o geantă plină de insigne şi un ghiozdan încăpător. Mai departe, în bucătărie, masa e plină de farfuriile de la prânz. Într-o cană am uitat apă pentru floare. În baie prosopul tău e uitat pe etajeră. Al meu stă cuminte la locul lui. Şi aproape am rămas fără pastă de dinţi.

Tu dormi. Respiraţia egală ţi se aude în cameră. Şi din când în când te întorci de pe o parte pe alta. Eu stau în faţa calculatorului. Se aud şi tastele mele printre respiraţiile tale. Mă gândesc să vin să te mângâi pe cap. În camera noastră e întuneric. Toamnă. Duminică. Şi bine.