12 iunie, 2007

Urăsc ora 5!

Ca să fie foarte clar pentru toata lumea, şi să-mi amintesc şi eu după ce nu voi mai veni în laboratorul ăsta zi de zi, şi după ce laboratorul ăsta o sa aibă jaluzele, şi după ce cutremurul pe care-l doreşte Cosmin o sa darâme din temelii facultatea asta, sau după ce ultimul metru de "cablu galben" va fi scos din pereţii facultăţii şi aceasta se va darâma sau după...

Urăsc ora 5 pentru că ora 5 e ora la care mă atacă soarele! Şi nu aşa, oricum, ci mârşav, pe la spate... se tupilează de după pomi fix în faţa ferestrelor maaaari şi nedotate cu jaluzele ale laboratorului şi pune mâna (sau raza) mai întâi pe partea stângă a biroului meu, aşa, ca şi cum ar vrea să testeze terenul, ca şi cum nu ştim amândoi ce va urma!

După o (scurtă!!!) perioadă de tatonare urmează ofensiva, incheiată (inevariabil) cu o înjurătura din partea mea când imi dau semana că nu mai văd nimic la monitor. Şi cum nu am capul destul de mare încât să imi fac umbra peste tot ecranul (oi fi eu deşteaptă, dar nici chiar asa...), nu pot decât să ma recunosc învinsă şi să capitulez, sau să ma refugiez la calulatorul lui Aur, să-l stresez, ca să simtă şi el ca e ora 5!

Şi am impresia că există un complot şi cu norii, pentru că oricât de mohorâtă ar fi o zi, la ora 5 fără un sfert, maxim 5, cu o precizie de metronom, norii se risipesc şi cotropirea începe! Singurii mei aliaţi sunt copacii din faţa geamului, care de când a început primăvara au scos la interval niste frunze uriaşe. Astfel, dupa 6 pot şi eu să mă întorc la birou şi se pune capăt diversiunii.

Deci, da urăsc ora 5, mai ales în acest laborator! Şi azi, în semn de protest, am executat o operă de artă pe tabla din laboratorul învecinat! Sic! Sper să reuşesc să o pozez, înainte să fie primul examen şi asistenţii oripilaţi (de talentul meu la desen, evident!) să-mi distrugă creaţia. Până atunci, iată o poză cu tiranul meu de zi cu zi!

Ore 5 frumoase tuturor!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu