30 iunie, 2009

Ce mă enervează de dimineaţă

- Controlorii RATB care stau ca boabele pe chiorchine la ultimele staţii ale liniei studenţeşti (într-o zonă unde nici nu sunt case de bilete, apropos) când pe alte linii nu vezi picior de controlor.

- Oamenii care sunt beţi la ora 10 dimineaţa şi simt nevoia să cânte "Zaraza" în autobuz (vârsta înaintată nu mi se pare o scuză bună pentru asemenea comportament).

-Calculatoarele aflate la 10570.14 km distanţă (aproximativ), pe care durează o veşnicie să copiez un director de 542 MB. Bine, recunosc, astea nu mă enervează atât de tare... nu de alta, dar datorită lor am timp să scriu baliverne pe blog :)

23 iunie, 2009

Gotta love the brits

Am reuşit să mă leg la cap unde nu mă doare când am zis că în concediu vreau la Londra. Concediul ăsta va avea loc la sfârşitul lui August (mi se pare că mai e o veşnicie până atunci). Lăsând la o parte faptul că tot ce ţine de Anglia e pentru mine fascinant şi interesant şi că aştept să mai vizitez o dată Londra de vreo 11 ani, nu e aşa simplă treaba cu britanicii.

Bineînţeles, biletele de avion le-am cumpărat de pe-acuma (şi, bineînţeles, nu au fost ieftine!) şi credeam că vom sta liniştiţi până în apropierea plecării. Însă prietena pe care mergem să o vizităm m-a convins repede de contrariul! Se pare că dacă vrei să vezi orice(!) în Londra, e bine să-ţi faci planurile din vreme, nu glumă.

Spre exemplu, căutând pe net ce poţi face în Londra pe gratis, am dat peste o chestie interesantă numită Ceremony of the Keys. În fiecare seară, la ora 21:53 (fix!), şeful gărzilor închide Turnul Londrei, într-un ceremonial neschimbat de circa 700 de ani. Şi da, participarea e gratis - after all, e un nene care încuie porţile, cât de spectaculos poate fi? Există însă şi un amendament: pentru a te înscrie trebuie să trimiţi o scrisoare cu un plic auto-adresat şi în care să specifici numele participanţilor... cu două luni înainte!

Aşa că ce să facem... le-am scris. O scrisoare super-formală (că aşa le plac britanicilor). Iaca:

Dear Sir or Madam,

I am writing because I am interested in attending the Ceremony of the Keys along with two friends who are coming to visit me in late August.

If possible, we would like to attend the ceremony on Wednesday, the 26th of August 2009 or on an alternate date between the 26th and 29th of August (inclusive). The names of the attendees are as follows:

[numele noastre aici :)]

I am looking forward to your answer to my application.

Yours faithfully, etc

Aşteptăm răspuns, să vedem dacă ne primesc :)

12 iunie, 2009

Quote of the day

"Most important thing about love is that we choose to give it, and we choose to receive it. Making it the least random act in the entire Universe. It transcends blood, it transcends betrayal and all the dirt and makes us human."

(ending of the movie Chaos Theory)

Because it's simple and it made me think about whether or not it's really so, and somehow touched me. And because this way I can get away with not using diacritics by writing in English

Have yourself a day full of love!

10 iunie, 2009

Translation strikes again... and again

Poate ar fi mai bine să nu mai citesc ediţiile locale ale unor reviste internaţionale. Sau dacă le citesc, să privesc articolele traduse din ediţia mamă cu puţin mai multă îngăduinţa. Nu de alta, dar altfel risc să îmi fac probleme pentru nişte chestii care nu merită...

Cu toate astea, am citit deja articolul "Jaf", din numărul de martie al Reader's Digest România, în care se spune povestea unui tablou de Rembrandt furat de la Muzeul Naţional din Stockholm şi a agentului FBI care a ajutat la recuperarea lui. Interesant articol, de altfel, în care am remarcat însă o mică scăpare...

Vorbind despre viaţa aventuroasă a agentului Bob Wittman, Reader's Digest România ne spune: "Există luni în care petrece mai mult timp vorbind la telefonul mobil decât cu cei trei copii şi cu soţia lui de 23 de ani". Deci, soţia are 23 de ani şi trei copii sau cum? Dacă e aşa, înseamnă a fost prolifică săraca femeie.

Bănuiala mea era însă că în traducere s-a strecurat o greşeală, fapt pe care am putut să-l verific datorită unei minunate invenţii pe nume Internet! Am căutat, aşadar, site-ul Reader's Digest şi originalul articolului cu pricina. Pe la jumătatea lui am găsit pasajul problematic, iar textul sună cam aşa: "Some months, he spends more time on his cell phone than he does at home with his three kids and wife of 23 years". Deci soţia nu are 23 de ani, ci ei doi sunt căsătoriţi de 23 de ani! Parcă asta e altă mâncare de peşte, nu?

Ce să mai zic... mă întreb - retoric - de ce n-aş face şi eu traduceri dacă tot se pare că unele lucruri le ştiu mai bine decât oamenii care sunt plătiţi să le ştie? Sincer, dacă ar veni cineva la mine să mă pună să traduc un articol m-aş stresa foarte tare, căci nu-i un lucru simplu: trebuie să fii atent la nuanţe de limbă, să produci fraze care să respecte sensul original şi să sune ok şi în limba în care traduci şi să mai ai grijă şi la aspecte culturale. Iar un traducător care face greşeli de genul celei de mai sus, sincer, ar putea să se gândească să se lase de meserie!

Şi dacă tot m-am apucat să vorbesc despre Reader's Digest, mai am un sfat pentru redactorii, traducătorii sau corectorii revistei: nu mai folosiţi, fraţilor, opţiunea auto-correct din Word pentru limba engleză când voi scrieţi în română! Ia uite ce minunăţie poate ieşi: "Ba chair una mai durabilă decât zidurile sau tezaururile[...]"

05 iunie, 2009

Votezi?

Duminică e zi de Alegeri Europene. Astăzi am fost uimită să constat că foarte mulţi dintre cunoscuţii mei nu intenţionează să voteze. În cel mai bun caz, sunt la stadiul de "poate" sau "o sa văd atunci". Pe net şi pe la radio am observat oameni care fie promovează clar absenţa de la vot, fie spun că vor vota astfel încât votul să le fie anulat. Ce să zic... în România lumea e din ce în ce mai scârbită de tot ce ţine de politică, şi mai ales de politicieni.

Avem motive diferite ca să nu mergem la vot, dar se pare că suntem totuşi aliniaţi la tendinţa europeană din acest punct de vedere. Şi pentru că în toată Uniunea se prezice absenteism crescut la urne, Parlamentul European a început cu câteva luni în urmă o campanie cu scopul popularizării alegerilor şi a promovării prezenţei la vot. Trebuie să recunosc că pe mine campania asta m-a atins. Am observat imediat bannerele publicitare din oraş, şi mi s-au părut inteligent concepute şi cu un mesaj clar: avem puterea de a influenţa viitorul Europei prin votul nostru.

În plus, campania s-a folosit de o serie de întrebări de interes european, mizând - cred eu - pe un efect secundar interesant: stimulând populaţia să îşi pună întrebările din bannere ar putea creşte sentimentul de apartenenţă europeană. Ca să vedeţi despre ce vorbesc, cam aşa arată una dintre reclamele din campanie:

Ei bine, pe mine una m-au pus pe gânduri. Poate mă simt io mai cetăţean european decât alţii, poate am citit şi învăţat mai multe despre UE când eram mai tânără şi mai impresionabilă, dar eu m-am hotărât să merg la vot! Şi dacă tot am luat aşa o decizie măreaţă, vreau să votez informat.

Deci, care-s criteriile pe baza cărora pui ştampila pe un partid sau candidat? Există undeva pe net un site care te ajută să vezi cu doctrina cărui partid te identifici punându-te să răspunzi la un chestionar de 40 de întrebări. Mie mi-a ieşit majoritar PD-L, cu locul doi la mică distanţă UDMR (!). Interesant, dar să zicem că înclinaţia spre o doctrină politică sau alta o ştii şi singur. Ce alte informaţii te pot ajuta să alegi?

Ei bine, eu aş vrea să vad cam cine sunt candidaţii de la fiecare partid. Asta e o dorinţă de bun simţ, de altfel. Candidaţii ăştia apar şi pe bannerele de campanie ale fiecărui partid, dar, sincer, astea m-au lăsat cu totul rece. Singurele bannere pe care le-am observat au fost cele căzute de pe stâlpi şi bătute de vânt după furtuna recentă şi singurul setiment vis-a-vis de campanie a fost cel de enervare când am găsit 4 fluturaşi cu acelaşi partid în cutia mea poştală azi dimineaţă (s-or fi gândit că e mai convingător aşa?). Aşa că m-am apucat să caut tot pe net informaţii despre cei ce vor să ne reprezinte în Europa. Evenimentul Zilei are un portal dedicat Alegerilor Europarlamentare unde găseşti cam orice informaţie utilă: liste, CV-uri, activitatea în Parlamentul European (unde e cazul), etc. Ce nu-mi place e că trebuie să dau prea multe click-uri şi să ma uit pe prea multe pagini ca să aflu câte ceva.

Aşa că m-am întors la site-ul lui Vivi, Harta Politicii din România - pe care de altfel l-am studiat şi la uninominale, chiar dacă n-am votat. La secţiunea de Europarlamentare 2009 ai imediat o viziune generală asupra candidaţilor. Sunt puse primele 11 nume de la fiecare partid, iar în dreptul lor nişte simboluri frumoase care te ajută să te orientezi uşor: evaluarea din ultimul mandat PE e colorată sugestiv, vezi dacă a candidat la Parlamentarele din 2008 şi sunt marcaţi chiar şi cei de pe lista Caţavencu a candidaţilor pătaţi. Şi toate astea chiar pe prima pagină!

În plus, poti afla informaţii oricât de detaliate cu click pe diverse nume sau partide - iar navigarea prin candidaţi mi se pare mai uşoară. Mai găseşti un rezumat al candidaturilor asezonat cu informaţii despre alegeri în general şi - dacă ai dispoziţia necesară să faci speculaţii despre procentele obţinute de fiecare din partide - te poţi juca cu un Simlator de Alegeri. How cool is that?

Acestea fiind zise, mai am o singură întrebare: voi votaţi?

04 iunie, 2009

Ţin minte.

Ţin minte că era vară. Eram într-un autobuz şi era plin, aşa că mergeam pe scară. Tu stăteai în faţa mea, cu o treaptă mai jos şi rezemat de uşă. Povesteam despre ceva, dar nu mai ştiu despre ce. Oricum, e mai puţin important. Ţin minte cămaşa ta albastră. De fapt, datorită ei ochii tăi păreau mai albaştri decât de obicei.

Ca să fiu sinceră, atunci ţi-am observat pentru prima dată cu adevărat ochii. Ne cunoşteam deja de ceva vreme, ştiam ce culoare au. Dar atunci am conştientizat că "wow, tipul ăsta chiar are ochii albaştrii"! Am rămas uimită de revelaţia mea şi n-am fost atentă la ce-mi povesteai. Când mi-am revenit şi te-am pus să repeţi mi-ai zâmbit.

Ai reluat povestea şi ochii tăi zâmbeau în continuare. Albaştrii.