Când eram mică mă uitam des la nori. Uneori obsesiv. Îmi plăceau cei pufoşi, de-aveai impresia că-s de mâncare... (aş zice că semănau cu vata de zahăr, dar eu nu mănânc aşa ceva, deci nu se aplică :) ) Mă uitam şi îmi imaginam ce ar putea fi formele pe care le făceau pe cer. Îmi amintesc şi acum o "ciupercă" uriaşă, în spatele blocului...
Am chef să mă uit la nori. Dar n-am timp, am un tren de prins.
Ps. Irina, ai mei sunt colorati! :)
Daaaa, si mie imi plac norii. Si acum ii vad in forme...deseori.
RăspundețiȘtergereFrumoasa poza!