De acasa

În caz că nu se vede bine inscripţia, asta scrie: "Aici lucrează calfe călătoare la restaurarea vechii 'case a calfelor'. Orice donaţie, ei lucrând doar contra cazare şi masă este binevenită şi necesară. Vă mulţumim!". Ei bine, calfele călătoare sunt nişte omuleţi ciudaţi, cu un costum tradiţional foarte dubios, constând în principal din pantaloni trapez de catifea raiată de diverse culori, o vesta tot de catifea raiată, cămaşă şi o pălărie mare în culoarea costumului. O poză ar fi ceva mai edificatoare, însă nu posed aşa ceva (încă). Ideea e că oamenii ăştia au devenit un fel de privelişte obişnuită în Sibiu încă de acum câţiva ani buni. Sunt calfe de zidari care îşi "ispăşesc" ucenicia plecând din ţara lor de baştină (adică Germania) şi umblând prin "lume" pentru a ajuta la diverse construcţii şi/sau restaurări. Şi, aşa cum zice şi afişul, n-au voie să primească de la "angajator" altceva decât mancare şi un pat. Mi se pare o practică interesantă şi care, cel puţin la noi, a fost folosită cu succes la renovarea mai multor clădiri din Sibiul vechi. Pentru că aceşti oameni sunt şi "meşteri foarte buni" (umblă vorba prin târg). Şi, da, în costumul ăla de care ziceam îi poţi vedea mai tot timpul, inclusiv când mucesc! Natura lor de inedit amestecat cu tradiţie şi pata de culoare pe care o reprezintă oriunde se duc mă face nu doar să fiu din ce în ce mai interesată de ei ca şi comunitate, ci să-i pun la loc de cinste pe lista de motive pentru care ador Sibiul.